Una dintre principalele probleme economice, în special pentru generațiile tinere, este costul locuințelor pentru cumpărare și închiriere.
Dacă vrem să îmbunătățim calitatea vieții și investirea în societate a tinerilor, aceasta este prima problemă pe care trebuie să o rezolvăm. Avem nevoie ca noile generații să muncească din greu, să plătească impozite și să întemeieze familii, dar pentru asta trebuie să le oferim o speranța de a cumpăra o casă într-o zi.
Cea mai bună soluție pentru a scădea prețul imobiliarelor este creșterea ofertei. Cu toate acestea, acest lucru este mai ușor de zis decât de făcut, deoarece forțe puternice acționează împotriva acestui scop.
În cele mai scumpe orașe din lumea, birocrația face tot posibilul pentru a face construirea dificilă sau imposibilă; acesta este și motivul pentru care proprietățile sunt scumpe. Această birocrație nu reprezintă pur și simplu incompetența autorităților locale, ci și dorința părții din populației care deja deține locuințe de a menține prețurile ridicate. Gândește-te: dacă ai cumpărat o casă cu €100.000 și acum valorează €300.000, vrei să fie construite noi locuințe care ar duce la scăderea prețurile și ar face ca locuința ta să valoreze doar €150.000? Dacă ești o bancă și ai acordat împrumuturi de câte €300.000 pentru locuințe, dacă acele locuințe scad cu 50%, s-ar putea să nu mai recuperezi acele credite (ar vrea clientul să plătească restul de €250.000 din credit pentru un apartament care valorează €150.000?). Dezvoltatorii imobiliari au și ei nevoie ca prețurile să rămână stabile sau să crească, altfel ar putea ajunge să vândă locuințele pe care le-au construit în pierdere.
Deci acești actori lucrează din greu pentru a menține oferta limitată și au o atitudine NIMBY (Not In My Back Yard - Nu în curtea mea) față de noile proiecte.
Cu toate acestea, autoritățile locale trebuie să prioritizeze dezvoltarea pe termen lung a comunităților lor, chiar dacă acest lucru înseamnă să durere pe termen scurt pentru unii din piață.
În același timp, guvernele trebuie să stabilească impozitarea pentru a descuraja acumularea excesivă de proprietăți imobiliare și neînchirierea lor. Astfel, în piețele unde este cazul, legiuitorii trebuie să protejeze proprietarii abuzuri ale chiriașilor sau ocupanților ilegali care profită abuziv de legislația de protecție a chiriașilor (în locuri precum California, dacă un chiraș nu mai plătește chiria, evacuarea acestuia poate dura luni și costa zeci de mii de dolari). Dacă închirierea unui imobil aduce riscul unui astfel de abuz, proprietarii sunt mai puțin înclinați să ofere proprietatea spre închiriere.
În ultimii 5 ani, în multe locuri din lume piața imobiliară a devenit absurdă. Dacă acest lucru nu se schimbă, oamenii vor părăsi aceste locuri pentru opțiuni mai accesibile, iar acele locuri vor pierde dezvoltare și, în cele din urmă, piețele lor vor scădea oricum.